Afectiuni

Paralizii, nevroze, ticuri, coree, convulsii, spasme, epilepsie

Paraliziile cerebrale sunt datorate in cea mai mare parte unor leziuni ale sistemului nervos central produse in perioada prenatala, in timpul nasterii sau in perioada perinatala. Paraliziile cerebrale includ afectiuni neprogresive, dar intr-o continua dinamica, influentate de procesul de crestere si dezvoltare, manifestarile clinice putandu-se modifica in timp.

Cea mai frecventa forma de paralizie cerebrala (75% din cazuri) este forma spastica, asociata de spasticitate in membre. O multitudine de termeni este folosita pentru caracteristica acestor tulburari: monoplegie (pentru o extremitate), hemiplegie (mana si piciorul aceleiasi parti a corpului), diplegie (picioarele afectate mai mult decat bratele), paraplegia (picioare afectate cu maini sanatoase), tetraplegie (toate membrele la fel de afectate).

A doua forma (intalnita in 15% din cazuri) este paralizia cerebrala cu ataxie. De obicei sunt afectate miscarile coordonate fin in membrele superioare, uneori si cele inferioare si trunchiul.

Forma coreoatetoica constituie 5% din totalitate. In cazul paraliziilor mai pot fi si forme mixte, cu asocierea a doua sau trei tipuri de manifestari. In dependenta de tipul si severitatea afectarii, paralizia cerebrala poate fi asociata cu convulsii (50%), retard mintal moderat (26 %), retard mintal sever (27 %), tulburari de vorbire, vedere, auz, perceptie senzoriala de diferite grade si asocieri.

Semnele si simptomele paraliziei cerebrale sunt: spasticitate, hiperreflexie, ataxie, miscari involuntare, microcefalie, membrele afectate pot fi mai scurte, epilepsie, retard mintal, deficite vizuale, strabism, nistagm, deficite auditive, dizartrie, tulburari de comportament, tulburari de invatare, deficit de concentrare a atentiei, sialoree, tulburari de deglutitie.

In 70% din cazuri cauzele sau factorii de risc nu pot fi identificati. Cele mai frecvente cauze de aparitie a paraliziilor cerebrale sunt: encefalopatii hipoxi-ischemice, hemoragii intra- sau peri-ventriculare, mai des in prematuritate severa, afectiuni cromozomiale, ictus cerebral, de obicei idiopatic, uneori pe fondul angiocardiopatiilor congenitale, tulburari metabolice acute sau tranzitorii (hiperbilirubinemie, hipoglicemie grava), factori teratogeni, malformatii cerebrale, infectii intrauterine, insuficienta placentara, complicatii ale travaliului si expulziei, septicemie neonatala, infectii ale sistemului nervos central, asfixie, traumatisme craniocerebrale, intoxicatii, hipoxie acuta, precum si un numar mic de sindroame genetice (2%).

Nevrozele sunt tulburari psihice aparute in urma suprasolicitarilor sistemului nervos, declansate de factori negativi, de exemplu suparari, esecuri, efort mare intelectual. Intoxicarea organismului din cauza noxelor psihice si fizice poate deregla sistemul imunitar, putandu-se ajunge la imbolnavire. Stresul determina complicatii nu numai la nivel psihic, ci si la nivel endocrin si somatic. Pot fi afectate glande endocrine precum hipofiza si glandele suprarenale care sub influenta stresului elibereaza cortizonul. Acesta are efect toxic agresiv asupra creierului. Pentru a combate stresul este necesar sa se schimbe modul de viata, rutina cotidiana. Foarte mult ajuta deconectarea in mijlocul naturii, exercitiile fizice, joggingul.

Deoarece intre fizic si psihic exista o stransa legatura, trebuie eliminate reziduurile toxice prin combaterea constipatiei, iar in caz de greata, reflexul vomitiv nu trebuie impiedicat. Starea de voma poate sa apara si in caz de oboseala maxima sau suprasolicitare psihica. In acest caz, actul de voma va produce o usurare psihica. O supapa de descarcare eficienta este confesiunea mai ales fata de preot. Spovedania duce la curatarea si usurarea sufletului chiar mai mult decat daca ne lasam lacrimile sa curga. Dezintoxicarea prin mijloace naturale va ajuta si psihicul, organismul regasindu-si mai repede echilibrul.

Cu cat este mai scazut nivelul de Mg, cu atat persoana este mai vulnerabila la stres. Trebuie consumate preparate pe baza de arpacas si de sfecla rosie, precum si salate de cruditati si de verdeturi, completate cu porumb si nuci. Dintre fructele bogate in Mg. amintim capsunele, afinele, zmeura, prunele si visinele.

O influenta deosebita asupra starii psihice o au anotimpurile, deoarece producerea unor hormoni este dependenta de luminozitatea si temperatura naturala. In anotimpul rece, cand domina intunericul, se produce mai multa melatonina, hormon responsabil de ritmul somn-stare de veghe, inducandu-se o stare cu tendinta spre oboseala. In anotimpul cald, cu zile lungi, calduroase si luminoase, se intensifica productia de noradrenalina, serotonina si dopamina, care dau o stare de voiosie si in general de buna dispozitie.

Ticurile reprezinta contractii rapide, repetate, involuntare ale unui grup muscular, rezultand o miscare (cunoscut ca tic motor) sau un sunet (un tic vocal). Majoritatea ticurilor sunt usoare, foarte rare, greu de perceput, insa in unele cazuri pot fi frecvente si destul de severe.
Clipitul, pufnitul, trasul nasului, grimasele faciale, sariturile, mirositul lucrurilor, atingerea altor persoane - sunt ticuri care fac parte din viata noastra si de multe ori ii deranjeaza pe cei de langa noi. Ticurile devin mai intense la stres si scad in intensitate cand persoana se relaxeaza, iar in timpul somnului dispar complet.

Conform opiniei specialistilor, exista trei tipuri de ticuri: motorii si se numesc astfel pentru ca implica miscari ale corpului, verbale, manifestandu-se prin sunete sau cuvinte, iar ultima categorie include ticurile complexe, care combina secvente complicate de ticuri verbale dar si motorii.

Ticurile care apar in copilarie pot ascunde o tulburare psihica grava, denumita sindrom Tourette. Aceasta afectiune este mai frecventa la persoanele de sex masculin si ramane pentru toata viata. In unele cazuri, simptomele se pot diminua la maturitate. Debutul sindromului Tourette, pe care medicii il considera cea mai grava si mai complexa manifestare a ticurilor (de limbaj sau motorii), are loc inainte de implinirea varstei de 18 ani, simptomele aparand, in general, pe la sapte-zece ani.

Motivele aparitiei sindromului Tourette nu sunt pe deplin cunoscute, insa medicii incrimineaza factorii genetici. De asemenea, dezvoltarea sindromului mai este pusa si pe seama stresului matern din perioada sarcinii, precum si pe seama unor probleme care apar in timpul graviditatii, cum este disgravidia, caracterizata, printre altele, prin stari de greata si de varsaturi frecvente, care pot duce la deshidratare.

Coreea este boala datorata lezarii unor centrii din creier care au un rol important in controlul miscarilor. Se caracterizeaza prin miscari involuntare, dezordonate, de obicei ale mainilor si picioarelor, uneori si la cap si corp. Se deosebesc mai multe forme de coree: acuta, cronica, gravidica.

Coreea acuta, care apare mai ales la copiii ce sufera de reumatism cardiac (reumatism poliarticular acut Sokolski-Bouillaud). Din cauza miscarilor involuntare, copiii merg greu, mananca dificil ,se stramba continuu.

Coreea gravidica apare la unele femei gravide care au avut in copilarie de mai multe ori crize de coree acuta.

Coreea cronica, este o boala ereditara, apare incet si progresiv la varsta adulta si este insotita si de tulburari, psihice (mai accentuate decat la coreea acuta).

Convulsiile sunt contractii involuntare bruste, tonice, clonice tonico-clonice ale unuia sau mai multor grupe de muschi care apar in accese si sunt insotite sau nu de pierderea cunostintei. Convulsia este un simptom al unui proces patologic de baza si nu o boala.

Cele mai intalnite convulsii sunt convulsiile febrile. Acestea apar in cursul unei afectiuni febrile; Ca varsta, intre 6 luni si 5 ani (maximum de incidenta intre 6 luni si 3 ani ), la copii fara antecedente penale neurologice. Convulsia febrila se refera doar la episoadele convulsive care apar exclusiv legate de febra, a carei natura este de origine extracraniana. Pentru a fi inclusa in grupa celor febrile, convulsia ar trebui sa aiba unele caractere: sa apara pentru prima data in context febril (temperatura peste 38? Celsius) in primele 24 de ore de la ascensiune termica (deci fara convulsii anterioare in afebrilitate), durata sa fie sub 15 minute iar din punct de vedere clinic, criza sa fie generalizata.

Convulsiile mai pot fi metabolice (cauzate de hipocalcemie, hipomagneziomie; hipo- sau hiper-natermie, hipoglicemie, hiperkaliemie, alcaloza, deficit de pirodoxina, anoxemie etc.), datorate cauzelor infectioase cerebrale (edem cerebral acut infectios, meningite, encefalite), datorate bolilor organice (cerebrale post traumatice - hemoragi intracraniana, hemoragie subdurala, abces cerebral, tumori, malformatii cerebrale, boli congenitale - hidrocefalia congenitala, infantile congenitale, tulburari circulatorii cerebrale) si intoxicatiilor acute (miofilin, efedrina atropica, organofosforice, alcool, salicilat, D.D.T., oxid de carbon, paratihon, stricnina, etc.).

Spasmele sunt crize de contractii musculare violente si incontrolabile, ce apar in contextul anxietatii sau in urma unei enervari mari. Este o problema frecventa, care apare mai ales la femeile tinere. Termenul de ?tetanie? este deseori folosit pentru a desemna spasmofilia, caci tetania este o scadere drastica a calciului in sange.

Cauza spasmofiliei este controversata. Anumiti medici spun ca este vorba de o scadere momentana si de scurta durata a calciului si magneziului, pentru altii este o manifestatie a unei stari acute de anxietate, iar altii spun ca este o forma moderna de isterie. Criza de spasmofilie apare mai ales dupa o enervare puternica sau intr-un context de stres intens. Caldura, izolarea, munca la birou sau relatiile cu superiorii sunt cel mai adesea factorii declansatori. Uneori persoana simte ca o criza va aparea si incepe sa se agite si sa devina nelinistita. Dar uneori pur si simplu se declanseaza fara avertismente. Se manifesta prin aparitia unor furnicaturi la maini si in jurul gurii. Criza urca din ce in ce mai mult, apar tremuraturi, muschii bratelor se contracta. La nivelul mainilor, degetele se apropie unele de celelalte, pentru a da o forma speciala palmei. Varful degetului mare se apropie de celelate patru. Persoana respira din ce in ce mai greu, respira repede si adanc, se simte ametita si intreg corpul se contracta. Dar ceea ce este cel mai impresionant, este ceea ce simte.

Conform spuselor celor care au suferit de asemenea crize, se manifesta un anumit numar de senzatii, cel mai adesea descrise prin acelesi cuvinte: impresia de a pleca, de a muri, inima care se mareste, presiune asupra inimii, lipsa de aer, inima care se opreste etc. Toate aceste semne se invart in jurul simptomelor vitale care ating inima si respiratia.

Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe. Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza primara neindetificabila. Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi traumatismele craniene, tumorile sau infectiile cerebrale, accidente vasculare cerebrale. Alte afectiuni care pot duce la aparitia epilepsiei sunt: traumatismele craniene, accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului, ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale, tumorile cerebrale, infectiile cerebrale (cum ar fi meningita sau encefalita), boala Alzheimer, abuzul de bauturi alcoolice sau abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare. Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale. Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii. Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.

Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie. Singurele simptome ale epilepsiei sunt convulsiile, acestea manifestandu-se diferit la diferite persoane, putand avea o durata cuprinsa intre cateva secunde si pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii. Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.

Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi mentioneaza o \"aura\" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Produse recomandate: 6-8 buc. de Pasta Argila Albastra - 500 gr. si 2 buc. Pulbere de Argila Albastra - 1 kg.